Moscheea Mare Carol I (1910)

moscheea-carol-i-www-joie_-ro_1

adresa: Piaţa Ovidiu

program de vizitare: zilnic 9:30 – 21:30

 

Moscheea Carol I, unul din monumentele de arhitecturã ale oraşului Constanţa şi un punct de atracţie al numeroşilor turişti ce viziteazã aceastã zonã.

 

A fost reconstruitã în anul 1910 la ordinul regelui Carol (1866-1914), pe locul unei mai vechi geamii. Geamia veche, Mahmudie ( ce purta numele sultanului Mahmud (1808-1839) ), fusese ctitoritã în anul 1823 de cãtre Hafız Mehmed Paşa.

 

Inaugurarea a avut loc vineri,31 mai 1913. Solemnitatea a avut loc în prezenţa Suveranilor României, regele Carol I şi regina Elisabeta (…). O lungă cuvântare a avut muftiul judeţului Constanţa, Hafuz Rıfat Abdul Gelil care îl asigura pe Suveran „de dragoste şi devotamentul supuşilor musulmani» (cf. dr. Stoica Lascu, „Prezenţe ale turco-tătarilor în viaţa spirituală a Dobrogei (1913-1915)” in „Tătarii în istoria românilor”, sub egida UDTTMR şi a Universităţii „Ovidius”, ed. Muntenia, Constanţa, 2004).

 

Noua moschee a fost proiectată de marele inginer Gogu Constantinescu.

 

De remarcat că această moschee este prima construcţie din beton armat din România. Moscheea Carol reprezintã o îmbinare a stilului egipteano-bizantin cu inserţii arhitecturale româneşti ce face din acest edificiu un unicat arhitectonic. Soclul este placat cu piatrã de Dobrogea cioplitã, din vechea geamie Mahmudie pãstrându-se doar mihrabul lucrat în stil maur. Deasupra porţii principale de la intrare strãjuieşte inscripţia: ‚În numele lui Allah cel Milostiv, Îndurãtor’, ea reprezentând formula cu care  credincioşii musulmani încep orice activitate. În curtea geamiei în dreapta şi stânga intrãrii se aflã câte un spãlãtor cu câte şase robineţi ce servesc pentru abdest (abluţiune ) impusã de religia islamicã. În dreapta geamiei se aflã minaretul înalt de 45 m în vârful cãruia se poate ajunge prin intermediul unei scãri în spiralã construit din beton armat şi numãrând 140 de trepte. Sala de rugãciune este simplã, în religia musulmanã neexistând icoane, singurele ornamente fiind constituite de câteva picturi murale la cupola cea mare şi cele patru arcade. Pe fundal, în mijlocul peretelui de miazãzi (spre Mecca ) se află mihrabul de unde imamul oficiazã slujba. Aşezarea altarului pe peretele de miazãzi ( spre Mecca ) este determinatã de un verset din Coran  „Întoarce-te cu faţa spre Mesgid-ul Haram (Kaba) „ . În jurul mihrabului sunt scrise cele 99 de atribute ale lui Allah. La dreaptamihrabului se află minberul  de unde imamul ţine hütbe (predica) la slujba sãptãmânalã de vineri şi la slujbele speciale de sãrbãtori. În stânga mihrabului se gãseşte vaaz kürsü tribuna de unde se ţin predicile în afara celor de sãrbãtori.

 

 

Moscheea din Piaţa Ovidiu îmbină elemente stilistice egiptene şi bizantine cu altele româneşti * Lăcaşul de rugăciune este unic în Dobrogea din punct de vedere arhitectural * Spre deosebire de bisericile ortodoxe sau catedralele catolice, interiorul moscheii este sobru, lipsit de orice podoabe, statui sau imagini religioase.

 

La câţiva paşi depărtare de piaţa Ovidiu se înalţă silueta masivă şi inedită a moscheii Carol I, deasupra căreia pluteşte parcă minaretul zvelt şi solitar. Piatra fundamentală a lăcaşului de rugăciune a credincioşilor musulmani a fost pusă la 24 iunie 1910, în prezenţa unei asistenţe numeroase, cu participarea ministrului Cultelor, Spiru Haret, a ambasadorului Imperiului Otoman la Bucureşti, Sefa Bey, precum şi a consulului otoman la Constanţa. Înzestrarea comunităţii musulmane din Dobrogea cu o moschee atât de măreaţă de către Guvernul Român reprezenta o recunoaştere a credinţei faţă de patrie şi a devotamentului locuitorilor musulmani faţă de instituţiile româneşti. Noua construcţie se ridică pe urmele unei vechi geamii de pe la 1823, clădită pe cheltuiala lui Hafuz Hűsseyin Paşa, fiind dedicată Sultanului Mahmud, în calitate de Mare Calif. Moscheea reprezintă o operă monumentală, intrată în manualele de specialitate datorită marelui inginer şi inventator Gogu Constantinescu, care a folosit pentru prima oară in Romania betonul armat în construcţia boltei subţiri de 4-5 cm grosime ( 8 cm după arhitectul Radu Cornescu). Îmbinând elemente stilistice egiptene şi bizantine cu altele româneşti, arhitectul Victor Ştefănescu a înfăptuit primul edificiu din beton armat şi cărămidă din ţară, unic în Dobrogea din punct de vedere arhitectural.

 

Loc de celebrare al slujbelor de vineri

 

Urcând cele 140 de trepte in spirală ale minaretului ce masoară 47 de metri, ajungi în balconul îngust, de unde ţi se oferă o neasemuită panoramă a celei mai mari părţi a oraşului. Mihrabul respectă întru totul regulile construcţiilor de cult musulmane, fiind păstrat – după tradiţie – cel al primului lăcaş, geamia Mahmudiye din 1822. Spre deosebire de bisericile ortodoxe sau catedralele catolice, interiorul moscheii este sobru, lipsit de orice podoabe, statui sau imagini religioase, potrivit tradiţiilor Islamului. Mihrabul, minberul şi uşa mihrabului au totuşi decoraţiuni policrome. În 1965 a fost adus din Moscheea de pe insula Ada Kaleh un covor deosebit, donaţie a Sultanului Abdul Hamid (1876- 1909) lucrat în celebrul centru de artizanat Hereke, din Turcia. Covorul are dimensiunile de 9×16 m, 490kg şi 145mp. Inaugurarea moscheii se face la 4 iunie 1913 în prezenţa unei delegaţii religioase venite din Istanbul. Moscheea Mare sau Centrală, după cum mai este cunoscută, monument arhitectonic al oraşului, principalul edificiu al cultului musulman, vizitată anual de mii de oameni, loc de celebrare a sărbatorilor, al slujbelor de vineri, de Ramadan Bayram, a fost reparată în ultimii ani, astâzi fiind accesibilă turiştilor. Coronamentul cupolei cu semilună se vede în condiţii bune dinspre mare.

 

Prof. Vasile BÂTLAN

Reguli de vizitare:

Vă rugăm să aveţi o ţinută decentă la vizitarea moscheei şi să vă descălţaţi la intrare.

 

În cazul desfăşurării unei slujbe vă rugăm să ţineţi telefoanele mobile pe silenţios şi să nu treceţi prin faţa persoanelor care se roagă.

 

Vă mulţumim pentru înţelegere.

 

 

Translate »